Cum alegi școala gimnazială — și când nu ai ce alege

Din cele 3.910 de localități cu școală gimnazială din România, 3.478 au exact una singură. Nu e o chestiune de preferință: pur și simplu nu există a doua.

Ultima cifră merită citită cu atenție, pentru că pare să contrazică prima. Localitățile cu o singură școală sunt covârșitor de multe, dar sunt și mici: împreună adună 36% dintre elevi. Restul de 64% trăiesc în orașe unde există mai multe școli.

Caută localitatea ta în bara de sus și vezi în care dintre cele două situații te afli. Restul ghidului tratează separat fiecare caz.

Într-o comună cu o singură școală, „alegerea școlii” nu e o decizie reală. Rămâne totuși util să știi unde se află școala copilului tău, din trei motive concrete:

1. Ca să știi de unde pornești. Dacă media școlii e cu un punct sub cea a județului, e un semnal că pregătirea suplimentară contează mai mult decât în altă parte — nu o judecată despre profesori.
2. Ca să pui în context notele din catalog. La nivel național, media din catalog e cu 2,65 puncte peste cea de la examen. Pe pagina fiecărei școli vezi diferența exactă acolo — iar dacă e mult mai mare decât media, carnetul nu îți spune unde te afli.
3. Ca să discuți concret la școală. Cifrele sunt publice și oficiale. O discuție cu dirigintele pornind de la „am văzut că media școlii la matematică e X” merge altfel decât una pornind de la impresii.

Există și varianta navetei către o școală din orașul apropiat. E o decizie de familie, nu una pe care o poate cântări un site — dar dacă o iei în calcul, poți compara școlile direct în comparatorul de școli.

Mult mai mult decât s-ar crede. Ne-am uitat la cele 407 de localități unde există cel puțin două școli cu rezultate publicabile și am măsurat distanța dintre cea mai bună și cea mai slabă din aceeași localitate.

Într-o localitate obișnuită, între prima și ultima școală sunt 1.23 puncte. La un sfert dintre localități, distanța trece de 2.32 puncte. Pentru comparație, diferența dintre mediul urban și cel rural la nivel de țară este de 1,29 puncte.

Cu alte cuvinte: în ce școală mergi în orașul tău poate conta mai mult decât în ce fel de localitate trăiești. Iar spre deosebire de a doua, prima chiar e o alegere.

Ordinea contează, pentru că primul pas elimină cele mai multe greșeli:

1. Numărul de candidați. Înainte de orice medie. O școală cu 10 elevi sau mai puțini în examen are o medie care se mișcă cu jumătate de punct de la un an la altul, fără ca ceva să se fi schimbat. Le marcăm „eșantion mic” peste tot unde apar.
2. Media generală, comparată cu localitatea. Nu cu țara. O medie de 6 într-o comună unde media rurală națională e 5,63 arată cu totul altfel decât aceeași medie într-un oraș mare.
3. Cele două materii separat. O școală poate fi solidă la română și slabă la matematică. Dacă știi deja unde stă copilul mai prost, uită-te întâi acolo.
4. Diferența dintre catalog și examen. Apare pe pagina fiecărei școli. O diferență mult peste medie înseamnă că notele din carnet nu prezic bine rezultatul de la examen.
5. Restul, care nu e în datele noastre. Distanța până acasă, dacă are prieteni acolo, cum e dirigintele, dacă are after-school. Un site cu cifre nu are ce spune despre astea, și cântăresc adesea mai mult.

• Să compari o școală mică cu una mare. Prima are media dominată de câțiva elevi. Nu sunt pe aceeași scală de încredere, chiar dacă cifrele arată la fel de precise.
• Să iei o diferență de o zecime drept diferență reală. Între 6,40 și 6,48 nu e nimic. Contează jumătățile de punct, nu sutimile.
• Să crezi că locul 1 pe oraș înseamnă locul 1 pentru copilul tău. O școală cu media mare, dar cu un profil care nu i se potrivește, e o alegere mai proastă decât una „mai slabă” unde îi merge bine.