Metodologie: de unde vin cifrele și ce nu spun

Toate cifrele din acest site provin din rapoartele oficiale publicate de Ministerul Educației pe admitere.edu.ro după sesiunea 2026 a Evaluării Naționale. Nu estimăm, nu completăm și nu corectăm datele ministerului — le agregăm.

Am folosit două surse care se completează reciproc:

• Rezultatele individuale anonimizate ale 137.290 de candidați: nota la limba română, nota la matematică, media la Evaluarea Națională, media de absolvire a gimnaziului și codul școlii de provenienţă. Fiecare candidat apare cu un cod, nu cu un nume.
• Directorul unităților de învățământ: 5.648 de școli gimnaziale cu nume, cod, adresă, telefon, e-mail și mediu (urban sau rural).

Le-am legat prin codul unității. Toate cele 5.648 de școli din director s-au potrivit cu rezultatele candidaților, fără excepție.

Rapoartele ministerului sunt disponibile public doar câteva săptămâni pe an, în jurul anunțării rezultatelor, și nu într-un format descărcabil. Le-am colectat în acea fereastră. Datele nu se schimbă în timpul anului — următoarea actualizare va fi sesiunea din 2027.

Media unei școli este media aritmetică a mediilor candidaților ei. Dacă o școală a avut 30 de elevi în examen, adunăm cele 30 de medii și împărțim la 30. Același calcul se aplică separat pentru nota la română și pentru cea la matematică.

Nu ponderăm în niciun fel: nu ajustăm după mediul de proveniență, după numărul de elevi sau după rezultatele anilor trecuți. O medie de 6,08 înseamnă exact atât.

În medie, o școală a avut 24 de candidați. Diferența dintre școli e însă foarte mare — de la un singur elev până la peste două sute — și de aici vin pragurile de mai jos.

O medie calculată din puțini elevi arată la fel de precisă ca una calculată din două sute, dar nu este. Ca să nu inducem în eroare, aplicăm trei praguri diferite, în funcție de ce e în joc.

Aici există două variante posibile, iar alegerea schimbă rezultatul, deci merită explicată.

Media unui județ este la noi media mediilor școlilor din județ, nu media tuturor candidaților. Concret: fiecare școală contribuie o singură dată, indiferent dacă a avut 8 sau 200 de elevi.

Am ales varianta asta pentru că întrebarea la care răspunde site-ul este „cum stau școlile", nu „cum stau elevii". Dacă am fi ponderat după numărul de candidați, câteva colegii mari din orașele mari ar fi determinat aproape singure media județului, iar sutele de școli mici de la sate ar fi devenit invizibile — exact grupul despre care datele au cel mai mult de spus.

Consecința, ca să fie clar: media unui județ afișată aici nu este media cu care a intrat la liceu un elev mediu din acel județ. Este media unei școli medii din acel județ. Sunt lucruri diferite.

Un clasament al mediilor măsoară rezultatele obținute la un examen, nu calitatea predării. Diferența e importantă și e ușor de ratat.

• Nu măsurăm progresul. O școală care primește copii cu dificultăți și îi duce la media 6 face, probabil, mai mult decât una care primește copii pregătiți acasă și îi duce la 8. Datele publice nu conțin nivelul de la intrare, deci nu putem calcula asta.
• Nu măsurăm ce nu se examinează. Evaluarea Națională testează română și matematică. Nu spune nimic despre științe, limbi străine, sport, arte sau despre cum se simte un copil la școală.
• Nu explicăm cauzele. Arătăm că diferența dintre urban și rural este de 1,29 puncte. Nu putem spune din aceste date cât din diferență vine de la școală și cât de la contextul în care crește copilul.
• Un singur an. Avem deocamdată sesiunea 2026. Un rezultat bun sau slab într-un an poate fi întâmplare; tendința se vede pe mai mulți ani, iar aceștia se adună de la anul.

Datele ministerului conțin adresa fiecărei școli, dar nu conțin numele localității ca informație separată — adresa e de forma „strada, numărul, codul poștal”. Numele localității apare, în schimb, în numele majorității școlilor („Școala Gimnazială Micești”).

Am extras localitatea din numele școlii și am verificat-o încrucișat, folosind faptul că o localitate reală se repetă între școli, iar un cuvânt descriptiv nu. Unde numele nu conținea localitatea, am dedus-o din prefixul codului poștal, dar numai când acesta indica fără ambiguitate o singură localitate. Așa au rezultat 3.910 de localități.

Ce nu a ieșit perfect, spus direct:

• 47 de școli nu au localitate identificată, pentru că numele lor conține doar tipul unității și patronul. Apar în clasamentele naționale și județene, dar nu într-o pagină de localitate.
• Aproximativ 28 de localități au nume care conțin încă fragmente din numele școlii. Le corectăm treptat.
• 5 localități au fost deduse din codul poștal, nu citite direct.
• Bucureștiul apare împărțit pe sectoare, nu ca o singură localitate, pentru că numele școlilor nu conțin localitatea, iar sectorul e oricum tăietura utilă pentru un părinte.

Preferăm să lăsăm o școală fără localitate decât să o punem în altă comună. O atribuire greșită arată exact ca una corectă, și asta e mai rău decât o lipsă vizibilă.

Datele de bază sunt despre minori. Chiar dacă ministerul le publică anonimizate, cu coduri în loc de nume, agregarea lor poate deveni identificatoare dacă nu ești atent.

• Nu publicăm și nu vom publica niciun rezultat individual — nici cod, nici notă, nici poziție a unui elev.
• Nu publicăm medii sub pragul de 5 candidați, exact ca să nu se poată deduce note individuale prin scădere.
• Nu publicăm numărul exact de elevi cu note foarte mari sau foarte mici la școlile mici, din același motiv.
• Datele brute individuale rămân într-un depozit privat.

Dacă ești director, profesor sau părinte și vezi o cifră greșită, o adresă veche sau o școală trecută în altă localitate, scrie-ne și corectăm.

Ne interesează în special: școli cu localitatea greșită sau lipsă, date de contact depășite, unități care s-au comasat sau s-au închis, și orice cifră care nu se potrivește cu evidențele voastre.

Contact: office@axslearning.ro. Menționează codul unității, dacă îl ai la îndemână — îl găsești în josul fiecărei pagini de școală.